Tulburările nonmotorii pot afecta semnificativ calitatea vieții pacienților și familiilor acestora, însă pot rămâne subdiagnosticate și netratate. Pornind de la acest fapt, la Brașov, pe parcursul a două zile (17 și 18 ianuarie) a fost organizat un curs, care a avut ca temă principală, simptomele nonmotorii ale bolii Parkinson.
Hepatita alcoolică și ciroza hepatică, două consecințe ale consumului de alcool asupra ficatului, sunt analizate de specialiști.
Relația alcoolului cu bolile hepatice este particulară, pentru că alcoolul este asociat cu apariția cirozei hepatice și a hepatocarcinomului, boli al căror diagnostic se face în peste 75% dintre cazuri tardiv și în stadii avansate.
România are nevoie, în fiecare an, de aproximativ 600 de kilograme de imunoglobuline, conform recomandările organizațiilor europene.
Prezent la sfârșitul săptămânii trecute la o întâlnire cu jurnaliștii la Constanța, prof. dr. Florin Mihălțan, medic pneumolog, a explicat ce este patologia EVALI, afecțiunea indusă de țigara electronică.
Peste 14% dintre pacienții cu boala Kawasaki înrolați într-un studiu au prezentat anevrisme sistemice la o lună de la debutul bolii.
Numărul 133 2019 al revistei Galenus prezintă profesioniștilor din domeniul medico-farmaceutic noi articole specializate.
Un studiu nou arată că undele minim invazive ale ultrasonografiei ar putea îmbunătăți calitatea vieții persoanelor care suferă de boala Parkinson.
Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca va înființa primul registru național post infarct miocardic acut.
Boala Parkinson reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel mondial, iar eforturile cercetătorilor trebuie să se îndrepte spre creșterea calităţii vieţii acestor pacienţi și să ofere o perspectivă realistă asupra problemei.
Mecanismele de apariţie a hipertensiunii (HTA) rezistente la pacienţii cu boală cronică renală (BCR) sunt multifactoriale, explică dr. Elisabeta Bădilă, medic primar Medicină internă și Cardiologie.
Afecţiunile metabolic-ereditare hepatice sunt boli ce se manifestă încă din perioada neonatală sau din copilărie și sunt rezultatul unor deficienţe enzimatice hepatice condiţionate genetic.
Un medicament existent pentru subțierea sângelui ar putea ajuta la întârzierea dezvoltării bolii Alzheimer, potrivit unui nou studiu realizat pe modele de șoareci.
Afecţiunile neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer şi boala Huntington au în comun un mecanism de deteriorare a celulelor creierului care ar putea oferi o nouă ţintă pentru tratamentul acestor boli, potrivit unei cercetări.
Cercetătorii sunt interesaţi să afle ce factori ar putea accelera rata declinului cognitiv în cazul pacienţilor care sunt deja diagnosticaţi cu această boală. Tensiunea arterială oscilantă ar putea fi unul dintre aceşti factori, arată un nou studiu.
Zece reprezentanți ai asociațiilor de pacienți cu boli lizozomale, nou înființate, vor fi pregătiți și asistați în activitatea lor de dezvoltare a organizației, printr-un grant Pal Awads.
Tratamentul bolii Crohn (BC) reprezintă o continuă provocare și implicit un subiect de studiu.
O perspectivă inedită asupra bolii Alzheimer a fost dezvăluită recent, ceea ce ar putea revoluţiona abordarea clasică a acestei patologii.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
